Feeds:
Posts
Comments

Archive for February 13th, 2014

Muza

Frumoasa cea cu ochi caprui si cu priviri atata de albastre…

A strans in ele atatea zari si glasuri de copii, maiastre!

1798569_10152158551689043_1095145696_n

                 Azi Soarele s-a trezit mai devreme, special pentru Maria. A venit sa-i deseneze la picioare o harta cu drumuri de aur, cu munti stancosi si ape limpezi.  Un drum presarat cu intamplari nemaipomenite, cu aventuri desprinse din povesti, cu veselie, cu chicoteli, cu pozne de copii balai ca graul copt si cu muuulta iubire.

Sunt oameni in jurul nostru care stralucesc mai tare decat soarele. Sunt rari oameni in jurul nostru care fac din viata lor si a celor din jurul lor o poveste aproape greu de crezut. Si exact asta ii deosebeste de restul: ei cred.

Cred in frumos, cred in viitor, cred in bine, cred in ei insisi…CRED.

Cand devii mamica, te preschimbi dintr-o data in Supereoru. Mama toate le stie…Mama toate le poate.

Maria a schimbat mantia si masca pentru o coronita de flori. Ea parca s-a nascut pentru calm, pentru rabdare, pentru senin. E ca o insula insorita in mijlocul furtunii.

Maria alearga de parca timpul ar sta in loc. Cucereste munti si ape si drumuri si vai de parca s-ar plimba. Se bucura de fiecare minut din viata copiilor ei cu o naturalete izbitoare. Face atat de multe si frumoase si tot ce face pare atat de usor. E ca si cum inima ei ar fi un ocean de pace.  Si cred ca este.

1599822_10152175263534043_1549615654_o

           Si da, a fost mereu si este o inspiratie pentru mine.

O inspiratie ca mama, o inspiratie ca femeie,

o inspiratie ca OM.

M-am bucurat tare mult cand Adi, sotul ei, un om la fel de minunat ca Maria, mi-a cerut sa fiu complice la o surpriza pe care i-a pregatit-o de ziua ei.

“O bijuterie…eleganta, pretioasa, ceva deosebit si unic.” (o descriere potrivita pentru Maria)

“Ii place albastrul, turcoaz si azuriu”

Si mintea mea a inceput sa tese. Sa tese o poveste asa cum n-a mai fost si nici n-o sa mai fie. O poveste cu perle si turcoaze prinse intr-o hora stransa.

La inceput au fost inlantuite, dar povestea se scria greu si nu voia sa inainteze. Apoi le-am cantat sa danseze, dar ele singure nu stiau ritmul. Si intre acordori de vioara s-au auzit pasi mici, timizi de mica-mica domnisoara cu Agate verzi turcoaz in jurul gatului. Si calauzite de zambetul ei cu gropite, agatele s-au prins in hora si au jucat.

“Mai trebuie ceva… culoarea cerului senin!” imi spune Adi

Cer senin am prins in hora, si albul pur de munti inalti cum numai Piatra Craiului sclipeste pe sub zapada… ii mai trebuie… albastrul marii cristaline, albastru ca laguna ce-n departare se zareste cu numele de Oludeniz. Acolo unde o dragoste adanca traieste in ape inspumate.

“Da… si flori!! Flori albe si delicate, sa-ntregeasca povestea!”

Si-atunci am auzit un zvon… Un zvon de aripi stravezii de zana buna, zambitoare cu flori multe la cingatoare. Si am rugat-o pe zana sa ne aduca din poveste flori asa cum numai ea are.

“Munti inalti, cu fruntea alba-se ivesc de sub zapada.

Stele albe, stravezii  – te vegheaza pan’la zi.

Cerul limpede, curat – sa-ti slujeasca de palat.

Trei copii – sa creasca tari, mandri, inalti ca trei stejari!

Pe carari, printre livezi, in codri batrani si desi,

Viata toata sa iti fie liniste si bucurie!”

IMG_9739

“Si o felicitare! Sa-i spun ce inima ei stie, si ce a mea din departare in fiecare zi graieste!”

Si alta zana se coboara din inaltimi de peste lume si ne aduce o poveste tesuta cu praf de stele pe o hartie sclipitoare.

“O Craiasa, din poveste, cum n-a fost, si nu mai este

Muntii i-a cutreierat, marile le-a fermecat,

Vantul i s-a inchinat si in par i-a scuturat

Roua, dragoste si soapte… ce vin…tare de departe!”

1497000_1404042786521424_142704443_n

“Si vreau sa-nchid intr-o cutie… o urare!..Ea o stie!”

1620247_581093005300397_1375399379_n

Si uite-asa s-a scris povestea albastra-azurie a Mariei. O poveste asa cum viata ei de cele mai multe ori este, si si mai multe va sa fie!

La multi ani, zana senina si frumoasa din poveste!

1606270_10152158551684043_589314720_o

Si…cred ca ai prins de veste ca surpriza din poveste…inainte mult mai este 🙂

1618020_10152174599804043_540403455_o

Adi a pus pe hartie … ce inima ta sigur stie:

Acum după ce ai citit cuvintele frumoase ale Oanei, artist-complice-Cupidon, atât de frumoase încât simți fiori pe șira spinării, ce aș putea eu să mai adaug?

Între noi comunicarea cea mai importantă a fost întotdeauna non-verbală. Nu îmi aduc aminte nici măcar un moment de tăcere stingheră între noi, dar îmi aduc aminte râsul tău, zâmbetul tău, căldura privirii tale.

Acum să trecem totusi de faza “las că nu tre să îi zic ce simt, știe ea”. Și nu pentru că nu stii, ci pentru că meriți să auzi. De data asta nu am să-ți spun ce femeie extraordinară ești și că de-ar fi fost să aplic selecții riguroase și mii de ISO-uri tot nu aș fi găsit o mamă mai bună pentru copiii mei.

Am să fiu mai egoist tura asta și am să îți spun ce ești tu pentru mine.

Îmi aduc aminte că de la prima întâlnire, m-ai făcut să mă simt o persoană importantă, un adevărat bărbat și asta fără vreun motiv anume. Am evoluat între timp.

Fără să mă împingi de la spate, fără să imi impui nimic, m-ai făcut să îmi doresc mai mult. Să devin un om mai bun, să fiu mai puternic, să fiu mai destept, să fiu mai rapid, să fiu mai … maI … mAI … MAI … MAI … MAI …

Și nu ar fi un munte suficient de înalt pe care să nu-l urc, mare suficient de învolburată pe care să nu o trec, cer suficient de înalt la care să nu aspir, doar ca să îți văd privirea ta plină de admirație și să simt căldura brațelor tale care mă cuprind ca un binemeritat premiu.

Iar când mă uit la tine și la copiii pe care mi i-ai dăruit, știu că POT să o fac sau să încerc cu orice preț.

Și asta ca să poți spune și tu ca și mine, cu aceeași mândrie: “ASTA E SOȚIA MEA!”

La toți anii, dragostea mea!!!

O&M_ botez_710

Advertisements

Read Full Post »